Comisia Europeana a lansat o noua serie de sondaje atat in tarile membre UE, cat si in tarile care negociaza aderarea la Uniunea Europeana. Utilizand datele culese in urma acestor sondaje, oficialii Comisiei considera ca vor putea lua decizii mai apropiate de doleantele opiniei publice din tarile membre UE. De asemenea, sondajele ii vor ajuta sa identifice si sa inteleaga diferentele sau asemanarile intre statele candidate si cele 13 state UE.
Ultimul sondaj de acest fel dat publicitatii de Comisia Europena are ca tema “Stiinta si Tehnologia” si a fost realizat de Institutul Gallup din Ungaria atat in randul cetatenilor statelor membre UE, cat si in randul cetatenilor din Bulgaria, Cipru, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Romania, Slavacia, Slovenia si Turcia. Datele au fost culese in perioada noiembrie – decembrie 2002, iar prelucrarea lor a scos la iveala cateva concluzii surprinzatoare. Europenii se considera ca fiind slab informati asupra stiintei si tehnologiei si, spun realizatorii sondajului, exista intr-adevar o acuta lipsa de informatii stiintifice de baza la nivelul populatiei. Televiziunile joaca un rol mult mai important in raspandirea informatiilor despre stiinta si tehnica in tarile candidate, fata de tarile membre UE.
Cetatenii statelor UE prefera sa se informeze de la radio sau din ziare. Biologia, fizica, matematica si astronomia sunt acceptate de majoritatea europenilor ca fiind stiinte. 3 din 10 persoane din tarile candidate nu considera stiintele sociale sau psihologia domenii legate de stiinta. Confuzia intre ce poate fi numit si ce nu poate fi numit stiinta se manifesta si in randul cetatenilor tarilor UE.
Pana si astrologia este considerata de cetatenii tarilor UE un domeniu stiintific intr-un grad mai mare decat istoria, economia sau sociologia. Majoritatea celor intervievati considera ca stiinta este buna si utila. Multi cred chiar ca este omnipotenta. Analizele statistice arata ca totusi ca sunt putini cei care cred in teoria naiva privind salvarea prin stiinta. Exista o mare rezerva in considerarea tehnologiei ca un panaceu pentru toate problemele. Majoritatea celor intervievati considera ca majoritatea problemelor actuale isi au cauza si rezolvarea in domeniul social si politic. Vindecarea bolilor si imbunatatirea vietii de zi cu zi reprezinta ceea ce, statistic vorbind, se asteapta de la progresul stiintific. Majoritatea europenilor (cu tendinte mai accentuate in tarile membre decat in cele candidate) cred ca stiinta are o valoare neutra, in sensul ca nu este nici providentiala, nici diabolica. Doar aplicatiile principiilor stiintifice pot fi bune sau rele.
In timp ce cetatenii din tarile membre sunt complet divizati de intrebarea daca sunt sau nu pozitive experimentele pe caini sau maimute, majoritatea populatiei din tarile candidate sustine aceste experimente pot fi benefice, daca au ca scop rezolvarea problemelor de sanatate ale oamenilor. Atat in tarile membre, cat si in tarile candidate, oamenii cred ca cele mai respectabile profesii sunt cele din domeniul tehnologic sau stiintific. Doctorii in medicina se bucura de cel mai inalt prestigiu, cercetatorii sunt pe locul al doilea, urmati de ingineri. Cetatenii din tarile candidate nu stiu sigur daca domeniu stiintei este sau nu in criza in tara lor. Oricum, principala cauza a declinului interesului tinerilor in urmarea unei cariere stiintifice este piata muncii din tarile candidate. Perspectiva unei cariere mediocre si salariile mici ii fac pe tineri sa nu-si doreasca urmarea unei cariere stiintifice. Aproape doua treimi dintre europeni sustin ca este necesara o politica publica mai activa in incurajarea carierei stiintifice.
60 la suta dintre cetatenii statelor UE si 67 la suta din cei ai tarilor candidate cred ca autoritatile statelor ar trebui sa rezolve situatia. In medie, 6 din 10 cetateni din tarile candidate cred ca largirea UE va aduce beneficii tuturor.