De la gadget-uri, la retele sociale

Comunicare. Streetstyle. Criza economica. Hipsteri. Ecologie. Gadget-uri. Stres. Retele sociale. Incurcata de atatea etichete, Alina Aliman se intreaba cum arata, de fapt, portretul-robot al anilor 2000?

M-am trezit intr-o dimineata confuza. Nu, mint, chiar ingrozita: se facea ca purtam pantaloni evazati, flori in par si eram in primul rand la Woodstock. “Oare cine m-a teleportat in anii ’60?”, m-am intrebat atunci cand alarma telefonului meu mobil m-a adus inapoi in lumea moderna. Nu ma intelegeti gresit: nu am nimic cu Janis Joplin, iar blugii evazati sunt din nou la moda. M-am intrebat doar cum, chiar asa somnoroasa, am reusit sa identific atat de rapid epoca in care visele ma dusesera peste noapte. Incantata ca n-am ramas blocata intr-o lume fara telefon mobil si laptop, m-am intrebat: oare peste alti 50 de ani voi sti sa definesc la fel de rapid anii 2000?

Decada schimbarilor

“Ar putea fi numita usor si «era idiotilor»”, afirma categoric Tom Wilson, DJ & jurnalist, despre perioada pe care tocmai am traversat-o. “De ce? E absolut evident pentru toata lumea ca ne indreptam catre un dezastru total: economic, politic, de mediu, insa noi alegem sa nu miscam nici macar un deget.” “Daca ar fi sa pun o eticheta primei decade a acestui secol, cu siguranta aceasta ar fi «destramarea iluziei democratiei».

Si aici e vorba atat de miscarile de tip «primavara araba», de dezastrele financiare si bancare din intreaga lume, dar si de pierderea increderii in asa-zisele sisteme democratice din mai multe tari vestice. In ultimii ani am avut de-a face cu guverne controlate sau corupte de marii afaceristi. Ceea ce a dus la crahuri financiare in tari ca Islanda, Spania sau Grecia, dar si la numeroase revolte populare. Iar falia dintre clasa bogata si cea saraca s-a adancit tot mai mult; criza financiara a ultimilor ani n-a fost o criza pentru toata lumea”, explica Alain Cardon, master certified coach – Metasysteme.

“Daca discutam despre o decada 2000-2010, avem in primul rand apocalipsa. Care nu s-a intamplat. Am schimbat mileniul si oamenii au prins pentru o perioada aripi, pentru ca civilizatia nu s-a sfarsit. Nici bug-ul Y2K nu a avut efecte, pana la urma. Asa ca toata perioada a stat sub semnul restart-ului. Si al schimbarilor”, crede Gabriela Lungu, managing partner – The Practice.

Iar aceste schimbari s-au simtit nu doar economic sau politic, ci si in literatura, lifestyle sau moda. Amintiti-va atat: au existat femei candidati puternici la presedintia SUA sau a Frantei, americanii au ales un presedinte de culoare, adultii au asteptat cu sufletul la gura carti si filme care pareau initial destinate doar adolescentilor (Harry Potter si Twilight au fost fenomenele care i-au fascinat). Apoi, au inceput sa ne intereseze problemele mediului (si poate ca uraganele, tsunami si cutremurele devastatoare au avut partea lor de importanta). “Schimbarea climei n-a mai insemnat doar povesti SF, le-am trait pe pielea noastra”, accentueaza Gabriela Lungu.

Streetstyle, bloggeri, instalatii

Cat de mult s-a schimbat lumea modei in ultimii ani? Lasand la o parte trendurile reinventate si reinterpretate, diferentele sunt considerabile. Rochii Lanvin la doar cateva sute de euro? Ei bine, da, atunci cand designerul semneaza o colectie pentru un brand mass-market. Fete necunoscute fotografiate mai des decat insasi Anna Wintour?

Din nou, da, pentru ca blogurile de streetstyle sunt mai urmarite decat prezentarile live ale brandu-rilor de lux. “Impactul tehnosferei asupra modei contemporane, printul digital si noile tipuri de materiale inteligente, efervescenta blogosferei, dezvoltarea site-urilor dedicate exclusiv streetstyle-ului, magazinele online, colaborarile de succes dintre uber-designeri si H&M, Topshop sau Target, transmisii in timp real ale defilarilor pe catwalk, eco-fashion… sunt doar cateva dintre trasaturile anilor 2000.

Din punctul de vedere al modei, perioada este marcata de toate aceste elemente care au avut rolul de a da fie un ctrl/alt/delete unor fenomene, fie refresh altora”, spune designerul Lucian Broscatean.

Iar aceasta tendinta nu s-a resimtit doar la nivelul modei, ci a influentat orice mediu creativ, de la literatura si design la film si arta. “A fost vorba atat de interferenta si colajul mediilor creative – arhitectura, design, literatura, film, arta… A fost vorba de acces instantaneu la lumea din jurul nostru prin retele sociale, bloguri. Plus nevoia de rezolvare «intr-o clipa»: textul scurt (de la SMS la fraza publicitara). Si descoperirea reciclarii ca gest social curent”, accentueaza Gabriela Massaci, director al agentiei de arta AnnArtGallery.

Ne reinventam sau doar ne repetam?

“Despre orice domeniu creativ am vorbi, as spune ca acesti ani am fost hiperactivi in a re-revizita anumite momente din trecut, intr-o incercare disperata de a gasi ceva care sa para «real». Muzica, in special cea dance, a inceput sa se autodevoreze, migrand catre niste zone extrem de conservatoare, in timp ce ideile noi au fost de fapt doar idei vechi reimpachetate si care au sfarsit prin a fi valabile doar pentru o scurta perioada de timp: asa am avut parte de curente ca disco revival, de indie revival… Filmul, literatura si moda au urmat exact acelasi tipar: toate au fost doar un sir lung de microresuscitari ale scenelor si stilurilor mai vechi”, spune Tom Wilson.

OK, poate ca muzica a preluat teme mai vechi, poate ca moda a reimpachetat niste tipare de mare succes ale lui Coco Chanel si Hubert de Givenchy, iar filmele au fost, de multe ori, reecranizari ale unor filme de succes din alte epoci (nici macar producatorii lui Bond n-au scapat de aceasta tentatie atunci cand au filmat Casino Royale in 2006). Dar arta? Sa fim seriosi, n-am vazut nici o noua Monalisa…

Aici, in schimb, dezvoltarea tehnologiei si-a pus puternic amprenta. Am avut de-a face, asadar, cu animale taiate si expuse in cutii din sticla, cu povesti digitale care ruleaza pe ecrane uriase sau in tuburi de neon, de la cocotarea trecatorului pe un soclu gol pana la labirinturi invizibile.

“In arta contemporana a anilor dublu-zero observ ca artistii au (si) pensule si dalte digitale si panze albe din pixeli tot mai numerosi, rivalizand cu «viata adevarata». Apoi, instalatia ca mod de exprimare creativa a castigat teren spectaculos in atentia publica. Privitorul a devenit participant: face incursiuni, apasa pe butoane, lasa urme: creeaza si el, e flatat si adesea crede ca se recunoaste mai lesne in experientele evocate”, explica directorul AnnArt Gallery.

Reintoarcerea la viata sanatoasa

“As vrea sa mai adaug un lucru: reactia la toate aceste revizitari ale trecutului au dus, cel putin in muzica, la reintoarcerea si catre muzica folk. Asta s-a intamplat si pentru ca oamenii au inceput sa caute cu disperare lucrurile autentice in marea de replici ale trecutului, iar simplitatea rurala a muzicii folk le-a dat impresia ca au regasit un lucru real, autentic, fara varsta.

Insa, ironic, totul s-a dovedit a fi un nou trend – asa cum trupe ca Mumford & Sons o demonstreaza”, puncteaza Tom Wilson. Bine, suntem de acord, insa reintoarcerea aceasta in trecut are si parti bune, nu-i asa?! Interesul pentru mancarea sanatoasa, pentru vacante petrecute in mijlocul naturii, pentru plimbarile cu bicicleta si sport, pentru masinile nepoluante…

“In ultimii ani, lumea a devenit mai interesata de sport si de programele individualizate, mai ales intr-un context urban solicitant si aglomerat. Iar in ceea ce priveste nutritia, la mare cautare sunt acum produsele naturale, gainile crescute in curte, legumele proaspat culese din gradina, toate cu gust ca pe vremea bunicilor. As spune ca «bio is the new fast-food»”, crede Cori Gramescu, consultant de viata sanatoasa la LadyFit.

Astfel, tot mai multi oameni din jurul nostru adopta un regim de viata vegetarian (sauv cauta alternative de alimente bio si eco), iar unii deja trec la raw veganism. “As spune ca interesul pentru raw food a existat dintotdeauna, insa incepand cu anii 2000 informatiile au devenit disponibile prin intermediul avalansei de carti si site-uri in domeniu. O parte din oameni acorda o atentie tot mai mare sanatatii; asta poate si din cauza numeroaselor boli care apar de la an la an”, adauga Ligia Pop, raw food chef si autor (ligiapop.com).

Si mai multa comunicare?!

Poate ca moda se reinventeaza si muzica se remixeaza. Poate ca pictam cu pixeli si, paradoxal, ne dorim sa ne intoarcem la un mod de viata cat mai aproape de tot ce e natural si neatins de tehnologie. Insa toate astea nu sunt si n-ar fi fost posibile fara ajutorul prietenilor (sau sa spunem al inamicilor?) ca telefonul mobil, internetul, laptopul si retelele sociale.

“Paradoxal, dupa prabusirea pietei dotcomurilor la inceputul anilor 2000, internetul a devenit centrul informatiilor sociale si politice. Web-ul, retelele sociale si profesionale, Twitter, Facebook, Youtube, LinkedIn au devenit superactive si au remodelat fundamental responsabilitatea sociala, pe indivizi, pietele locale si globale, culturile. Suntem in mijlocul unui proces de transformare extrem de activ”, subliniaza coach-ul Alain Cardon.

“Nu putem trece peste acesti ani fara sa ne amintim de reality-show-uri si febra serialelor TV (Sex and The City, spre exemplu, a fos un factor care a influentat emanciparea femeilor). Moda telefoanelor inteligente (de la BlackBerry si iPhone) a cucerit planeta si ne-a permis sa lucram practic de oriunde din lume. Apoi, in 2004 a aparut Facebook: apare si infloreste social-media si, in consecinta, apare o noua specie de influentatori gratie acestui mediu de comunicare”, adauga Gabriela Lungu, manager partner – The Practice “Eu as face referire la un proiect artistic pentru a defini acesti ani”, spune designerul Lucian Broscatean. “In 2007, la Bienala din Venetia, artista Sophie Calle a prezentat un proiect Take care of yourself.

Ea a rugat o multime de femei sa interpreteze scrisoarea de despartire care ii fusese trimisa de fostul ei prieten prin e-mail. Au fost sute de interpretari diferite ale mesajului. Paradoxul e ca, pe cat de multe informatii se primesc in timp real (unul dintre cele mai mari castiguri ale noilor tehnologii) pe atat de multe relatii interumane par a se «desemantiza»”, crede designerul roman.

Obiectele cult ale acestor ani?

“Hainele din materiale hi-tech, piese versatile, toata gama de produse Apple, masinile hibrid” – Lucian Broscatean, designer. “Smartphone-urile, care au mutat biroul oriunde” – Gabriela Lungu, publicitar. “iPhone-ul, antidepresivele, sticla de apa si bratarile cu fir rosu” – Cori Gramescu, consilier pentru viata sanatoasa. “Moda, urmata de gadget-uri, munca si atasamentul fata de stres” – Ligia Pop, raw food chef. “iPod/iPad; cuvintele-cult: like, amprenta de carbon, bling, OMG” – Gabriela Massaci, director la AnnArt Gallery. “Dispozitivele electronice inovatoare, masinile mici, preferinta pentru calitate in detrimentul cantitatii. Si orice tine de dezvoltarea personala” – Alain Cardon, coach. “Telefonul mobil, un exemplu de cum tehnologia ne poate face viata si mai dificila” – Tom Wilson, DJ & jurnalist. Tu ce crezi? Care e obiectul tau iconic al anilor 2000? Iti plac, ai dori sa ii revizitezi vreodata fara teama de a avea senzatia ca te-ai trezit intr-un cosmar?

Published
Categorized as It&C