La limita dintre cultura si marketing

Intr-una din saptamanile trecute, lumea librarilor ne-a adus un minunat targ de carte. Acest targ se tine in fiecare an insa anul acesta mi s-a parut usor iesit din program.

Incep prin a spune ca oferta a fost una deosebit de bogata si variata. Foarte multe edituri si-au adus aportul la acest eveniment.

Ba, mai mut decat atat, oferta a fost dincolo de limitele unui colt de citit. Oferte foarte multe pentru cei mici, preturi…pe masura (o brosurica de cateva cartoane costa in jur de 8-10 lei).

Foarte multe evenimente au avut loc in cadrul acestui targ. Cred ca mai toate standurile au avut macar o lansare de carte, cu prezenta autorului la fata locului.

Pana aici imi veti spune ca toate sunt foarte bine puse la locul lor si ca asta este rolul unui targ de carte. Nici nu vreau sa va contrazic foarte tare.

Cartile au avut preturi de la 1 leu la….sute de lei. Foarte variat, pentru toate buzunarele.

Ce te faci insa ca, atunci cand intri intr-o librarie, in mod normal ar trebui sa ai un minim spatiu sa poti rasfoi o carte ca sa te covingi ca este ceea ce doresti sa citesti? Asta daca nu esti direct hotarat sa cauti o anumita carte si sa o cumperi. Caz in care, mergi direct la editura o cumperi si pleci acasa.

Pai dragele mele, acolo spatiul a fot atat de ingust incat trebuia sa mergi cu valul inainte. Nu prea se putea sa te opresti, sa admiri, sa rasfoiesti.

Mai mult decat atat am vrut sa particip la o lansare de carte. Totul a devenit,la un moment dat, extreme de hilar. Peste pictorita pe care eu doream sa o ascult spunand cateva cuvinte, se auzea glasul unei autoare emotionate ca a fost sustinuta sa lanseze prima carte pentru copii. Din fundal de undeva se auzea glasul lui Lucian Mandruta care ne spunea cate cava din experientele lui, iar mai incolo un domn anunta o alta lansare de carte. Pana la urma am renuntat sa mai incerc sa o ascult pe doamna la care dorisem sa particip la lansare de carte si  am plecat temerari in cautare.

Toaletele…romanesti: putine si murdare, frig, fara hartie higienica, fara sapun, ma rog…ca in fostele gari de provincie. Ok, hai sa bem apa. Caldura era atat de mare in targ incat te uscai daca nu aveai la tine apa. Am gasit un locsor amenajat (ma rog si aici e mult spus amenajat) in care am reusit sa luam un suc si o bere, pentru ca apa nu mai aveau.

Mergand printre standuri, incercand sa rasfoiesc cateva carti, eram impinsa in toate directiile si ma trezeam cu cate o carte in mana, la iesirea din stand si nevoita sa o pun oiunde numai la locul ei nu. Asadar, la un moment dat, se crease o situatie hilara, carti cu reducere (de pana la 5 lei) erau lasate in staduri ale cartilor care costau cateva sute de lei.

Pacat ca nu s-a putut oferi un spatiu ceva mai mare;.insist asupra faptului ca, de acesta data, ofeta a fost una foarte generoasa, bogata si cu preturi decente. Mai mult decat atat, oameni care au mers sa vada acest targ au fost in numar foarte mare.

Dragii nostri organizatori, poate ca anul ce va veni, veti oferi acestui targ cu nume nobil, Gaudeamus, spatiul, timpul si publicul pe care le merita. Oamenii au inceput sa vina cu drag la el, oamenii vor sa si cumpere, sa asculte, sa admire, vor un targ de carte de calitate. Oare cat va trebui sa mai treaca ca sa realizam ca este nevoie de putina colaborare intre parti pentru a iesi ceva de calitate dintr-un eveniment?

Published
Categorized as It&C