CCR: ”statul are ca fundament unitatea poporului roman”- motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii votului uninominal

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) arata in motivarea deciziei de neconstitutionalitate a Legii votului uninominal ca o reprezentare diferita in Parlament in raport de structura etnica a circumscriptiilor electorale (judetele tarii) incalca prevederile din Legea fundamentala potrivit carora ”statul are ca fundament unitatea poporului roman”, relateaza Agerpres.

CCR a publicat miercuri pe site-ul instituției motivarea deciziei din 27 iunie prin care a declarat ca neconstituționala Legea privind modificarea și completarea Legii 35/2008 pentru alegerea membrilor Camerei Deputaților și a Senatului, și pentru modificarea și completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritaților administrației publice locale 215/2001 și a Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Curtea explica faptul ca reprezentarea in raport de structura etnica a circumscriptiilor electorale este in sensul ca la un numar identic sau apropiat de alegatori, carora potrivit normei de reprezentare le revine un numar identic de mandate de parlamentari, va exista in realitate un numar diferit de mandate rezultate in mod diferit – direct sau indirect din scrutin – corespunzator structurii etnice a judetelor in cauza.

Judecatorii sustin ca, la numarul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art.5 din Legea 35/2008, se va adauga un numar de mandate, variabil in functie de doua criterii: ponderea unei minoritati nationale, respectiv comunitati romanesti in populatia unui judet si optiunea alegatorilor din judetul respectiv (care il poate plasa sau nu pe unul sau mai multi reprezentanti ai minoritatii/comunitatii printre cei alesi pe baza scrutinului uninominal).Curtea a retinut ca dispozitiile din legea criticata determina o dubla reglementare a situatiei minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, textul criticat extinzand exceptia prevazuta de Constitutie pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale si in ceea ce priveste persoanele de etnie romana, pe care, printr-o sintagma fara nici un suport constitutional, respectiv aceea de ‘comunitate romaneasca’, le asimileaza, sub acest aspect, minoritatilor nationale.

“Or, sintagma ‘poporul roman’ pe care legiuitorul constituant o foloseste atunci cand in art.2 alin.(1) stabileste ca ‘suveranitatea nationala apartine poporului roman’ implica in mod necesar unitatea si unicitatea poporului, fiind incompatibila cu identificarea, in cadrul poporului roman si pe teritoriul Romaniei, a unor structuri bazate pe apartenenta la etnia romana – ‘comunitati romanesti’ – ale caror membri sa beneficieze, in virtutea unui statut asimilat minoritatilor nationale, de drepturi conferite cetatenilor apartinand unei minoritati nationale in considerarea acestei apartenente. O astfel de reglementare incalca si dispozitiile art.16 alin.(1) din Constitutie, potrivit carora ‘cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, spune CCR.

In final, Curtea retine ca, intrucat calitatea reprezentarii politice depinde intr-o mare masura de aspecte tehnice precum sistemul electoral, optiunea pentru un anume astfel de sistem trebuie sa reflecte realitatile si situatia specifica a statului, schimbarea tipului de scrutin presupunand nu doar o modificare a modului de atribuire a mandatelor de deputati si senatori, ci o noua conceptie cu privire la intregul sistem electoral.