Alimentatia de vara pentru dezvoltarea capacitatii intelectuale

Structura dietei

Varstele 19-34 de ani Dimineata: Micul dejun trebuie servit la cel mult o jumatate de ora dupa trezire si maximum trei ore dupa rasaritul soarelui. Imediat dupa trezire este foarte important sa bem 100-120 ml apa, apoi sa trecem la toaletare. Dupa ce terminam cu igiena corporala, sunt necesare 5-10 minute de relaxare, de preferat intr-un fotoliu comod, dar in niciun caz in pat. Dupa aceasta, 3-4 minute de gimnastica usoara sau o plimbare de 4-5 minute in aer curat. Abia dupa ce ti-ai pus bine in miscare sangele si ai indepartat total somnul poti trece la micul dejun. Masa de dimineata trebuie sa inceapa cu un pahar de lapte batut rece, putin indulcit cu un varf de lingurita de zahar. Bea laptele incet, incearca sa-i simti gustul fara a consuma paine. Consuma apoi cateva gustari uscate, cu coaja de paine de secara, apoi bea 100 ml ceai negru foarte slab indulcit. Daca ai probleme cardio-vasculare, respiratorii sau o usoara nevroza, inlocuieste ceaiul negru cu ceai de tei, fara a te gandi ca acesta te va adormi. Dupa masa de dimineata nu fuma si nici nu sta intr-o camera in care se fumeaza sau in care persista miros de tigara. Fa un dus cald, chiar aproape de fierbinte, si bea apoi 150 ml apa plata de preferat mai bogata in magneziu si calciu.

La pranz

Dejunul trebuie sa fie servit la cel mult sapte ore si minimum cinci ore dupa masa de dimineata. E de preferat ca intre micul dejun si pranz sa nu iei nicio gustare consistenta. Daca ti se face foame sau ai probleme cu scaderea glicemiei, consuma 1-2 mere de marime medie din soiurile cu coaja galbena. Dejunul ideal pentru imbunatatirea calitatilor de functionare a creierului trebuie sa contina obligatoriu aminoacizi esentiali, regasiti in supele de pui. Mananca supa de pui aproape fierbinte, fara s-o condimentezi excesiv. La felul doi poti manca o friptura slaba de vita, cu orice salata de verdeturi crude, acrite cu otet de vin rosu sau de mere. Daca iti place usturoiul si conditiile iti permit, este recomandat sa consumi cat mai mult, alcaloizii acestuia avand un efect revigorant asupra tesutului nervos. In timpul mesei de pranz poti bea 70-100 ml vin rosu rece, „indoit” cu 100 ml apa minerala. Taninurile din vinul rosu revigoreaza celulele nervoase scoase din functie in timpul acomodarii la temperaturi crescute. Daca depasesti insa acest consum, iar afara e foarte cald, risti foarte mult in cazul in care trebuie sa iesi in plin soare. Imediat dupa dejun bea apa plata pe saturate, apoi consuma o para sau o banana, evitand total alte dulciuri. Este recomadat ca dupa masa sa te odihnesti la umbra si mai ales sa dormi 40-70 minute.

Seara

Masa de seara trebuie servita la 5-5 ore si jumatate dupa dejun si caloric trebuie sa fie aproximativ egala cu masa de pranz. Sunt recomandati ficatei de pui preparati la gratar si salate verzi, bine acrite cu otet de mere. Nu este recomandat sa consumi ciorbe sau supe si nici sa bei lichide in timpul mesei. Dupa masa poti bea un suc proaspat de fructe, de preferat grape-fruit. La 20-30 de minute dupa masa este permis sa consumi vin din soiurile dulci sau demidulci, maximum 150 ml. Cu 10 minute inainte de culcare e recomandat sa bei 100 ml lapte proaspat dulce, usor caldut.

Pentru varstele de peste 35 de ani Dimineata

Dupa trezire se recomanda un dus usor caldut. Dupa 10 minute de repaos, poti trece la micul dejun, insa nu inainte de a face 1-2 minute de miscare pentru dezmortirea articulatiilor. Masa trebuie sa fie bazata pe branzeturi si eventual mezeluri slabe din carne de vita. Dupa micul dejun, bea o cana de lapte cu cacao. Cacaoa trebuie adaugata in lapte numai dupa turnarea in cana si in niciun caz fiarta odata cu aceasta. La 5-6 minute dupa micul dejun, bea o limonada rece, preparata din sucul unei lamai de marime mica si 200 ml apa minerala bogata in calciu si magneziu.

La pranz

E de preferat ca inainte de pranz sa mananci 1-2 pere si sa consumi 200-300 ml apa minerala plata. In niciun caz nu fuma activ sau pasiv cu 10-15 minute inaintea dejunului. Dieta de pranz ideala pentru sanatatea si revigorarea functiilor nervoase trebuie sa fie bazata pe preparate slabe, din carne alba de peste. Saramurile sunt recomandate numai in cazul persoanelor care au depus un efort sustinut in cursul diminetii si care nu au probleme de adaptare la caldura. De asemenea, se recomanda consumul de apa obisnuita sau minerala plata in timpul mesei, de cate ori este resimtita senzatia de sete. La 20-30 minute dupa dejun se poate manca o banana de marime medie. Berea este total nerecomandata in timpul mesei, insa chiar sanatoasa intre dejun si cina. Vitaminele din complexul B din bere, extrem de necesare creierului in timpul verii, se absorb foarte usor la 1-2 ore dupa masa. Nu trebuie uitat insa ca excesul de bere poate crea probleme in lupta cu canicula. De asemenea, pentru a nu ne ingrasa nu trebuie sa depasim 250 ml bere in perioada dupa-amiezei si 550 ml pentru intreaga zi.

Cina

Masa de seara trebuie luata cat mai devreme si urmata de miscare multa in aer liber. Se recomanda supe fierbinti de pui si rasol de vita, de preferat cu hrean. Hreanul si telina contin o gama larga de principii active revigorante ale functiilor nervoase. Aceste alimente sunt bine-venite in anotimpurile extreme, iarna si vara, cand sistemul nervos poate fi epuizat din cauza efortului depus pentru reglarea termica. Dupa cina se poate bea bere sau 50 ml de visinata (afinata), preparata in casa, cu ingrediente naturale. Cu 10-15 minute inainte de culcare trebuie sa bei 150 ml apa obisnuita sau, si mai bine, limonada naturala foarte putin indulcita.Medicii scotieni de la Universitatea din Edinburgh au observat ca unele diete recomandate frecvent pentru slabit in anotimpul cald au ca efect cresterea capacitatii functionale a unor retele de neuroni din creier. Una dintre aceste retete, conceputa initial pentru slabit lent, este bazata pe efectele concentrate ale unor principii regasite in alimente care cresc activitatea unor celule nervoase cu rol de hranire a creierului. Astfel, se obtine o crestere a troficitatii si a vigorii tesutului nervos care, la randul sau, controleaza mai bine procesele psihice si pe cele glandulare implicate in pastrarea unei greutati normale.